luni, 30 decembrie 2013

Ecouri şi reverberaţii – partea 3

Articolul de mai jos a fost primit prin poştă electronică în data de 17 martie 2013 de la un coleg care, la rugămintea mea, şi-a dat acordul să-l public pe acest blog. Dacă doriţi să copiaţi acest material şi să-l urcaţi în altă parte pe Internet sau să-l trimiteţi pur şi simplu pe mail, politeţea vă obligă să specificaţi sursa de provenienţă.

    Această scrisoare am compus-o în urma răspunsului primit pe mail din partea unui coleg de serviciu (e vorba de-un al doilea coleg de serviciu, vezi epistola Ecouri şi reverberaţii – partea 1), ca urmare a articolului cu titlul Eşti SCLAV la stat, din 6 martie 2013. Iată nelămurirea sa:
    Salut,
    Ce mai faci, domnu Anderson? Eşti pesimistul de serviciu?
   [...] Articolele tale sînt cam pesimiste indicînd mai tot timpul aspectele cele mai „negative ale lucrurilor”, aspectele pozitive fiind trecute cu vederea. Asta în general duce la înrăutăţirea stării de spirit a cititorilor (nu ridică moralul) şi nu te-ar ajuta la nimic.
    Numai de bine !



Ecouri şi reverberaţii – partea 3
(din ciclul: „Ei sînt cei fricoşi, nu noi! Acum ai înţeles?”
sau, altfel spus: „Ground Control to major Tom”)

    Nea Jimmy,
    Ca să nu mai fac scurtă la mînă de-atîta scris, de data aceasta o să repet (o să dau copy-paste la) ceea ce-i spuneam în particular unei colege de clasă din liceu (mă rog, în acel mail era vorba despre un alt subiect – vezi epistola cu titlul Catastrofa învăţămîntului universitar, din 28 sept 2012 – însă răspunsul pe care i l-am dat ei atunci se potriveşte şi-n cazul de faţă la marele fix). Citez din mail-ul trimis acelei colege:

    Măi Kathy, tu zici că lucrurile descrise acolo sînt „prea pesimiste”. E-adevărat, articolul respectiv poate fi interpretat şi-n sensul acesta „catastrofic”, însă trebuie să ai tot timpul o idee foarte clară în minte:
     Dacă vrei s-ajungi la o anumită destinaţie (de pildă, să ieşi dintr-o pădure în care te-ai rătăcit), trebuie să ştii în primul şi-n primul rînd LOCUL ÎN CARE TE AFLI în acel moment, fie că-ţi face sau nu plăcere să descoperi adevărul acelei situaţii (că eşti singur, că ţi-ai pierdut simţul orientării, că te afli-n rahat, că n-ai busolă şi lanternă la tine, că se lasă întunericul, că te pot ataca fiarele sălbatice, că ţi-e frică etc).
    Evident, toate astea sînt spuse într-un mod metaforic, căci logica de mai sus poate fi aplicată oricărui domeniu al vieţii umane.


    Bun, am încheiat citatul din 28 septembrie şi-am revenit în actualitate, asta ca să se prindă toată lumea care-i faza cu „semnalizarea optică”, cu deosebirea că de data aceasta am preferat să înclin literele şi să las cîte un rînd liber (s-a-nţeles, domnu' R.V.? – pentru cei care nu ştiu despre ce este vorba, vezi scrisoarea cu titlul Ecouri şi reverberaţii – partea 2.
    Cam la fel se-ntîmplă şi cu conspiraţia mondială. Acest lucru îl spune foarte frumos Bill Ryan într-una din întîlnirile sale cu publicul. Pentru cine nu ştie, Bill Ryan este co-fondator al Proiectului Camelot şi, alături de Kerry Cassidy (celălalt co-fondator al acestui proiect), a intervievat zeci de persoane cheie (deconspiratori) din diferte domenii de activitate, reuşind să strîngă sute de ore de filmări interesante, toate urcate pe situl Proiectul Camelot şi ordonate frumos precum mîncarea pe masă, doar-doar să te înfrupţi din ele. Filmele sînt aranjate pe diverse teme şi subiecte de discuţie, iar fiecare internaut îşi poate alege ce vrea de pe acea masă, ca şi cum te-ai afla în faţa unui bufet suedez şi ţi-ai pune pe tavă orice sortiment de „mîncare” doreşti.

http://oi41.tinypic.com/2laqyo.jpg
Bill Ryan, co-fondator al Proiectului Camelot (2006-2009),
actualmente păstorind singur Proiectul Avalon (din 2010 pînă-n prezent)

   În general, oamenii se sperie dacă nu le vorbeşti în termeni luminoşi şi pozitivi, şi dacă nu foloseşti doar cuvinte frumoase şi înălţătoare, care să-i îmbete cu parfumul lor şi să-i facă să creadă că aceasta-i realitatea în care trăim. Scuzaţi-mă, vă rog, dar lucru-ăsta îl fac „Iluminaţii” – „Întunecaţii”, mai bine zis! – de mii şi mii de ani şi uite în ce stadiu ne-au adus! Cînd te-apuci să le povesteşti despre hibrizii reptilieni cu chip uman (fiindcă asta sînt, în esenţă, toţi membrii elitei masonice), oamenilor li se face brusc frică.
    Pînă acum, timp de aproape un an de zile, am evitat să le spun lucrurilor pe nume şi-am folosit nişte termeni generici mai vagi („cei din umbră” şi „cei din întuneric”, tocmai ca să vă iau uşurel şi să nu vă sperii de la-nceput), însă de azi înainte n-o să vă mai menajez deloc şi-o să le scriu denumirea exactă, fără ocolişuri: hibrizii reptilieni cu chip uman şi reptilienii în sine. Să ştiţi că dacă nu ne facem o idee despre acest tărîm necunoscut şi mai puţin luminos, fricile acumulate de-a lungul a zeci de mii de ani nu se vor vindeca niciodată, iar prin intermediul lor entităţile negative (ce reprezintă partea întunecată a Forţei) vor pune din ce în ce mai mult stăpînire pe noi.
    Drept întărire la cele spuse de Bill Ryan, fie că vă vine să credeţi sau nu, pilda de mai sus am primit-o exact aseară, cînd meşteream la această epistolă şi-am accesat „ca din întîmplare” un interviu cu Barbara Marciniak. Vrînd să mai văd o dată minunatul chip al acestei femei pleiadiene, pur şi simplu am scris numele ei în motorul de căutare (Google), am comutat afişarea pe „fotografii” (mă rog, pe „imagini”) şi-am dat clic la întîmplare pe una dintre pozele cu rezoluţie ceva mai mare. Drept rezultat, am fost trimis către o pagină cu un interviu efectuat de către cei de la postul CMN TV („Conscious Media Network” = „Reţeaua mass-media conştientă”).

http://oi42.tinypic.com/2wez5uo.jpg
Barbara Marciniak în cadrul acelui interviu

    Unii se vor grăbi să creadă că e o simplă coincidenţă, dar nu-i ceea ce cred ei, este altceva. Cînd ţi se-ntîmplă astfel de lucruri aproape zilnic, astea nu mai sînt deloc coincidenţe. Iar ele mi se-ntîmplă de niscaiva timp, mai exact din clipa în care-am conştientizat că s-a produs declicul interior. În fine, cînd mă uit în urmă, îmi dau seama că astfel de evenimente au mai avut loc şi-n trecut, dar nu cu aceeaşi frecvenţă ca acum. În plus, pe atunci nu eram în stare să pricep sensul lor mai profund (motivul real pentru care mi se-ntîmplau acele lucruri), ci priveam doar învelişul (stratul de deasupra).
    Surpriza de aseară a fost totală, în primul rînd fiindc-am descoperit acolo o completare de care aveam nevoie în scrisoarea de faţă. Culmea este că Barbara (care-i un mesager pămîntean din partea pleiadienilor şi care, deşi are binişor peste 60 de ani, a rămas o femeie la fel de frumoasă – cel puţin în accepţiunea mea) a mai spus în acel interviu şi alte lucruri pe care-am avut bucuria să constat că le intuisem dinainte.
    De-a lungul timpului, acest fenomen mi s-a mai întîmplat şi cu alţii, în special cu David Icke. Nici nu vă-nchipuiţi cum am rămas mut pentru o clipă, cînd am auzit unele amănunte pe care le spune fiecare dintre ei. Apoi am zîmbit şi-am zis în sinea-mi: „Bă, ceva totuşi se-ntîmplă, dacă tu, un neica-nimeni, reuşeşti să intuieşti cu mult timp în avans unele lucruri fără să le fi aflat din altă parte, pentru ca apoi, peste o vreme oarecare (peste cîteva zile, cîteva săptămîni sau maxim cîteva luni) să le auzi rostite din gura unor astfel de personalităţi.”
    Credeţi-mă că de fiecare dată cînd se-ntîmplă aşa ceva mă gîndesc la chestia asta. Nu ştiu, ar trebui să trăiţi pe propria piele o astfel de experienţă, ca să simţiţi cu-adevărat ce vreau să spun. Cînd caut ceva anume, răspunsurile vin pe cele mai neaşteptate căi:
– fie ascultînd versurile unui cîntec,
– fie ascultînd ce spun unii la radio, într-o emisiune oarecare,
– fie citind un e-mail primit de la cineva,
– fie înainte de-a mă trezi şi-a mă da jos din pat (în starea aceea intermediară de veghe),
– dar mai ales căutînd de unul singur pe Internet; mai ales asta!
    Voi cum credeţi c-am reuşit să scriu epistola Mic scenariu de film în trei acte, de exemplu? De unde am luat acele informaţii? O lună de zile mi-a luat să mă documentez, să compun şi să definitivez scrisoarea (de pe 24 septembrie pînă pe 25 octombrie), dar consider c-a meritat efortul. Nu ştiu cum se face că acele pagini de care am nevoie îmi apar singure în cale, ceva anume făcîndu-mă să dau clic pe linkurile respective (un titlu mai deosebit, o poză, un comentariu scris dedesubt etc). Nu fac altceva decît să-mi urmez instincul de-a căuta. În locurile în care poposesc, pe lîngă informaţiile de care am nevoie, îmi sînt prezentate şi alte lucruri noi şi interesante. Iar acele lucruri noi şi interesante fac trimitere către alte pagini de Internet. Şi-o ţin aşa pînă mi se face foame sau somn şi trebuie să-nchid calculatorul.
    Cînd intru într-o astfel de buclă, coincidenţele se ţin lanţ. Şi-atunci îmi zic în gînd, precum agentul Kupăr (Cooper) din serialul de televiziune Vîrfurile (sau piscurile) Gemene (Twin Peaks): „It is happening again!” („Se-ntîmplă din nou!”). Să ştiţi că divagaţia de mai sus n-am adăugat-o ca să mă dau mare în faţa voastră, ci ca să vă artăt că lucrurile pe care le auziţi povestite de unii şi alţii pe diverse căi nu sînt întotdeauna numai minciuni, fantezii sau „speculaţii”, cum îmi scria cineva în trecut pe mail. Dacă vă acordaţi pe frecvenţa de vibraţie care trebuie, este imposibil ca astfel de fenomene şi coincidenţe să nu vi se-ntîmple şi vouă.

    Să revenim. În privinţa conotaţiei negative pe care lumea are tendinţa s-o dea unor astfel de subiecte, David Icke are o replică foarte inspirată într-unul din interviurile sale video. El zice cam aşa:
    Oamenii vin la mine şi-mi spun mai mereu: „Nu-mi vorbi despre conspiraţie, pentru că-i un lucru negativ!” Nu-i adevărat, să vorbeşti despre conspiraţia mondială nu este DELOC un lucru negativ. Să cunoşti şi să-nţelegi anumite fenomene şi întîmplări care au loc nu reprezintă niciodată ceva rău. Din contră, IGNORANŢA este un lucru negativ şi de-aceea ei (elita masonică) încearcă prin orice mijloace să ne menţină ignoranţi.
    Lumea se sperie tocmai fiindcă nu-nţelege ceea ce i se-ntîmplă şi mai ales DE CE i se-ntîmplă acele lucruri. Dac-am pricepe fenomenele şi tehnologia prin care reptilienii cu chip uman ne controlează, dar mai ales motivele pentru care-o fac, nu ne-ar mai fi frică de ei, pentru c-am găsi imediat metodele prin care să anulăm acele efecte. Prin 2009, Bill Ryan povestea în cadrul Proiectului Camelot că cineva (o sursă din interiorul sistemului) spunea despre Iluminaţi faptul că, „decît să dezvăluie omenirii vreunul dintre aceste secrete, mai bine ar rade de pe faţa pămîntului un oraş întreg, cu tot cu populaţie.”
    De nenumărate ori, în cadrul sutelor de interviuri audio şi video pe care le-a acordat pînă acum, şi-n prezentările pe care le-a susţinut în locuri publice de pe întreg globul, David Icke afirmă aşa: „Toţi oamenii sîntem Conştiinţe Infinite şi Eterne, nu doar nişte hălci de carne animate, care sălăşluiesc o vreme într-un computer biologic numit corp uman”.

http://oi40.tinypic.com/35i3rj8.jpg
David Icke: „Toţi sîntem Conştiinţe Infinite şi Eterne!”

    Şi asemeni lui mai sînt şi alţii care susţin acelaşi lucru. Din păcate, aceste adevăruri nu sînt rostite pe nici un canal media oficial. Nici măcar Biserica (nici cea Ortodoxă, şi cu-atît mai puţin cea Catolică) nu divulgă această realitate fundamentală, ci o ascunde de mii de ani, încă de la apariţia lor ca biserici organizate. Ia ghiciţi DE CE?
    Tocmai de-asta le e frică Întunecaţilor cel mai mult, fiind atît de secretoşi în şedinţele şi ritualurile pe care le ţin în mod tainic. Şi tot de-asta ne bagă frica-n oase şi ne induc ideea preconcepută că ei sînt puternici, iar noi slabi, cînd, de fapt, este tocmai invers – noi sîntem cei puternici, iar ei sînt cei slabi! De ce credeţi că aleg ei să facă toate aceste mişmaşuri numai din umbră sau întuneric şi nu le fac la vedere, în locuri publice? De ce se-ntîlnesc mereu numai pe-ascuns? De ce au numai ritualuri secrete şi ultra-secrete? De ce uneltesc tot felul de planuri diabolice împotriva omenirii?
    De-aia, fiindcă le este FRICĂ de noi! Atenţie, nu le este frică doar pentru că noi sîntem mai mulţi (98-99% din populaţia Terrei), iar ei mai puţini (1-2%), ci pentru că sîntem şi mai puternici ca atare, fiecare individ luat în parte. Acesta-i motivul REAL pentru care ei fac tot ce este posibil să ne menţină în stare de adormire folosind acea tehnologie avansată, de care noi deocamdată n-avem habar şi ne speriem pentru că n-o înţelegem.
    De aceea ne otrăvesc şi încearcă să ne omoare prin tot felul de orice mijloace perverse, în doze mici, ca să nu putem face legătura între cauză şi efect. Iată cîteva dintre aceste mijloace:
chemtrails (dîre chimice pe cer),
– fluor în apa de la robinet şi-n pasta de dinţi,
– E-uri în alimente,
organisme modificate genetic (aşa-numitele „OMG-uri”; sau „GMO = genetically modified organism”, cum le zic turbaţii ăia de americanii, care au damblaua să abrevieze majoritatea cuvintelor, crezînd că astfel vor face economie de timp, cînd în realitate nu fac economie decît la „prostia din capul lor”, vorba lui Moromete; uitaţi-vă cît de superficială şi de spălată pe creier a ajuns naţiunea americană, care de vreo două secole şi ceva, de la cîştigarea aşa-zisei „independenţe”, se îmbată în continuare cu ideea „visului american” („the American dream”); minunat, „somn uşor, dragă America, elita masonică veghează pentru tine!”, ca să parafrazez o celebră reclamă a FNI-ului ce se derula pe sticla TV prin anii 2000, reclamă datorită căreia unii români naivi – ca să nu le spun altfel – au pierdut toată agoniseala pe care-o strînseseră pînă atunci; la fel ca agaricii de dinaintea lor, care între anii '92 şi '94 au băgat bani cu nemiluita la Caritas Cluj-Napoca şi-apoi au rămas cu buzele umflate; ce să facem, asta-i ţara, dacă atît ne duce mintea?!):


Iată şi celebra reclamă la care mă refeream ceva mai sus:
„Dormi liniştit, FNI veghează pentru tine!”

– sare de bucătărie cu iod şi cianură în ea (iar mai nou am observat c-au început să bage şi fluor),
– alifii, medicamente şi radiaţii care provoacă şi agravează cancerul (în loc să-l vindece, aşa cum se-ncăpăţînează în continuare să susţină medicii),
– plombe cu mercur în cavitatea bucală,
– telefonie mobilă,
– cuptoare cu microunde ş.a.m.d.
    E, uite că-n ciuda tuturor acestor cocktailuri care-s aruncate zi de zi asupra noastră, n-am murit aşa de repede, cum s-ar fi aşteptat ei. Ba din contră, ne-am înmulţit, ca instinct de apărare la adresa agresorilor.
    Iar mai nou, în ultimii 20 şi ceva de ani, ce să vezi? Unii semeni de-ai noştri (David Icke, Kerry Cassidy, Bill Ryan, David Wilcock, Benjamin Fulford, Barbara Marciniak, Alex Jones, Kiesha Crowther, Jordan Maxwell, Alex Collier, Miriam Delicado, Dan Burisch, Peggy Kane, Wendy Kennedy şi-alte cîteva sute de oameni minunaţi) au început să-nţeleagă care-s principiile ce stau la baza tehnologiei aşa-zişilor „Iluminaţi”. Şi ce să mai vezi? Au început să le spună şi celorlalţi oameni aceste lucruri, prin tot felul de conferinţe şi prezentări în faţa publicului, sau prin filme şi interviuri la posturile radio-TV private din întreaga lume, care-s apoi urcate pe Internet, astfel încît să le poată accesa cît mai mulţi doritori. Şi-n plus, ce să mai vezi? Unii dintre destinatari mei, în loc să se bucure c-au mai aflat un secret de-al Cabalei şi că astfel au devenit mai puternici decît erau acum o lună sau un an de zile, se sperie în continuare!
    În momentul de faţă, există unii oameni pe Terra care se pot lua la trîntă cu elita masonică şi cu reptilienii la modul cel mai fizic cu putinţă (precum Yoda cu senatorul Palpatine, din seria "Războiul stelelor"). Aceşti oameni au devenit atît de înţelepţi şi puternici încît, deşi în trecutul lor (în timpul copilăriei şi adolescenţei) au fost chinuiţi şi torturaţi de către cei din întuneric (extrăgîndu-li-se toată energia vitală din corp), acum, după ce li s-a declanşat Trezirea Spirituală la un nivel foarte înalt, pot accede dimensiunile superioare (4D şi 5D) şi se pot confrunta cu „ăia răi” în mod direct. În acest sens, de-a lungul unui interviu de două ore şi jumătate, George Kavassilas îi povesteşte lui Kerry Cassidy o grămadă de întîmplări trăite personal. Ce-a păţit el cînd a fost răpit şi dus de extratereştri pe Lună şi ce i-au făcut micuţii gri acolo, încît, atunci cînd a fost readus pe Pămînt, bolea toată ziua-n pat şi abia se mai putea tîrî pe coate şi genunchi pînă la toaletă, să-şi facă nevoile. Sau cum îl hipnotizau şi-l minţeau (inducîndu-i stări mintale liniştitoare, cum că totul o să fie bine), iar apoi îi înfigeau diferite aparate în coloana vertebrală şi-i „mulgeau” toată energia kundalini, cauzîndu-i dureri fizice îngrozitoare.

http://oi42.tinypic.com/4qloja.jpg
George Kavassilas povestind cele întîmplate

    Numai că la ultima răpire şi teleportare a sa pe Lună (petrecută la cîţiva ani buni distanţă de acele experienţe chinuitore din trecut, timp în care el se trezise spiritual şi învăţase cum să acceseze dimensiunea a 5-a şi să-şi activeze scutul energetic), a fost capabil să se ridice singur de pe masa de tortură pe care fusese aşezat pentru „testele medicale” ce urmau să se repete. Cînd au văzut asta (că se trezeşte din starea de hipnoză indusă), micuţii gri – care tot aşa, îl răpiseră şi-l duseseră din nou pe Lună – au fost pe moment parlizaţi de frică, îngrozindu-se de ceea ce derula în faţa lor. Drept urmare, au fugit care încotro, ca potîrnichile, dîndu-şi imediat seama că treaba e groasă, din moment ce un om tranchilizat cu ajutorul tehnologiei lor avansate e-n stare să se trezească de pe masa de anestezie.
    S-a ridicat şi-a început să alerge după ei şi – atenţie! – să treacă direct prin zidurile clădirii, ajungînd în final să se confrunte cu însuşi stăpînul acelei baze subterane de pe Lună, care era un reptilian cu figură de insectă şi care deţinea o putere mintală uriaşă. Deşi reptilianul era un telepat foarte puternic şi şi-a folosit toată energia ca să-l respingă pe George, a sfîrşit prin a rămîne fără vlagă, asemenea unei legume veştejite. Şi-atunci d-l Kavassilas l-a întrebat telepatic (pentru că dialogul dintre ei s-a purta fără cuvinte rostite prin viu grai): „Acum înţelegi?”, iar reptilianul i-a răspuns doar atît: „Da!”.
    În asta a constat tot dialogul şi confruntarea lor. Apoi pămînteanul l-a lăsat în pace, nu i-a făcut nimic reptilianului, ci doar i-a arătat că „Bă, oţi crede voi că sînteţi cele mai rele, mai puternice şi mai inteligente Fiinţe din Univers, şi că veţi domina omenirea la nesfîrşit, numai că trebuie să vă facem cunoscută o veste destul de proastă. În viitorul foarte apropiat se va schimba radical regula jocului! Aşa că la sfîrşitul zilei veţi constata cu surprindere că voi, cei întunecaţi, sînteţi, de fapt, cei care ne veţi servi pe noi!”
http://i.imgur.com/sCeZovF.jpg     Cu alte cuvinte, cînd vom reuşi să accesăm acele cunoştinţe interioare care să ne activeze energetic, noi, oamenii de pe Terra, vom deveni mai puternici decît toată elita masonică la un loc. Şi-atunci „finita la commedia!”, vedem noi cine pe cine călăreşte. Atenţie la un aspect, vă rog. Toate aceste puteri sînt în interiorul nostru şi, slavă Domnului, s-au aflat acolo încă de la începuturi, numai c-au fost dezactivate genetic, chimic şi electromagnetic de către reptilieni, care-s o civilizaţie foarte avansată tehnologic (cu sute de mii de ani în faţa noastră, dacă nu şi mai mult), dar pentru c-au rămas de partea Întunericului, n-au evoluat spiritual decît pînă la nivelul inferior al dimensiunii a 4-a. Tot ei sînt cei care-au manipulat în trecut ADN-ul uman şi l-au făcut să nu mai aibă decît două spirale, însă odată cu intrarea în noul ciclu galactic şi creşterea frecvenţei de vibraţie lucrurile încep să se schimbe, inclusiv în ADN-ul uman.
    De aceea ne minunăm cînd mai citim sau auzim despre unii oameni că deţin puteri paranormale: teleportare, telekinezie, levitaţie, clarviziune, citirea gîndurilor, dispariţia bruscă din planul fizic 3D (a se citi „migrarea în alte dimensiuni superioare”), materializarea unor obiecte doar prin forţa gîndului etc. Ele sînt nişte mizilicuri, în comparaţie cu ceea ce poate face o fiinţă umană care are acces la spaţiul 5D. Însă fiindc-am fost îndobitociţi şi ţinuţi în ignoranţă vreme de mii de ani, toate aceste banalităţi ni se par acum miracole sau minuni cereşti. Nu-s deloc minuni, ci-s lucruri cît se poate de banale pentru o fiinţă din dimensiunea a 5-a. Mulţi călugări şi pustnici pot face asta, să acceseze nivelurile superioare ale Conştiinţei, dar nu le arată oamenilor aceste lucruri pentru că sînt smeriţi şi nu vor publicitate. Iar printre ei sînt unii care nu mai au deloc nevoie de hrană sau apă, pot trăi perfect şi fără ele pentru tot restul vieţii. Acestea sînt puterile reale ale fiinţei umane, nu balivernele rostite pe sticla TV sau cele scrise-n cărţile de ştiinţă şi religie.
    Ăsta-i motivul pentru care le este frică Iluminaţilor şi ne ţin în stare de adormire sau hipnoză mediatică, tocmai pentru a nu se trezi adevăratul potenţial uman din noi, acela de Fiinţe ale Luminii. El a fost activ pînă acum cîteva zeci de mii de ani (unii zic că pînă acum 12.000 de ani), numai că întunecaţii ne-au suprimat aceste calităţi şi învăţături ancestrale, deoarece pe-atunci omenirea nu era destul de coaptă la minte, dar mai ales nu era destul de coaptă la Suflet. De-aia ne-au fost servite timp de milenii toate aceste lecţii, ca să devenim mai înţelepţi. Ceea ce facem noi acum nu-i altceva decît să redescoprim încetul cu încetul toate acele cunoştinţe străvechi, asemeni unor bebeluşi care învaţă din nou să meargă singuri în picioare.
    Vorba copilaşului acela simpatic, pe nume Jordi, într-o melodie lansată prin '92, pe vremea facultăţii, cînd pe mine mă chinuiau doamnele Tănăsescu Elena la „Matematici Speciale” şi Cosac Vasilica la „Rezistenţa materialelor”, două materii pentru care-a trebuit să bisez clasa a doua: „Dur dur d'être bébé!” („E greu, e dur să fii bebeluş!”):




PS: Am adăugat la final această mică povestire a lui George Kavassilas deoarece am simţit pe undeva că răspunsul oferit ţie, dragă Jimmy, nu ţi-ar fi şters temerile pe deplin. Şi cine ştie, poate că nici celorlalţi destinatari mai puţin familiarizaţi cu fenomenul conspiraţiei mondiale. Viaţa pe Pămînt nu este decît o şcoală, o şcoală foarte dură, cei drept (oricum, mult mai dură decît şcolile de pe alte Planete), însă tocmai acest handicap se va dovedi pînă la urmă un avantaj colosal, care ne va ajuta să ne maturizăm mai repede decît alte Fiinţe din Univers.
    George Kavassilas este doar una dintre miile de seminţe stelare (starseeds) care trăiesc acum pe Terra şi care-au acceptat să se-ntrupeze în corp uman tocmai pentru a ajuta omenirea. Aceste seminţe stelare au de îndeplinit pe Pămînt o misiune foarte precisă, aceea de-a fi deschizători de drum spre trezirea spirituală a restului populaţiei. Pînă acum, aceste fiinţe deosebite au trăit printre noi ca orice om normal, fără să manifeste vreo calitate specială şi fără să bănuiască cine sînt, însă în momentul în care li s-a activat codul intern, au aflat imediat ce-au de făcut şi care este misiunea lor aici. Pentru foarte mulţi dintre ei trezirea s-a produs brusc, ceva de genul: Ground Control to major Tom” („Echipa de Control de la sol către maiorul Tom”, cu sensul „Turnul de Control către maiorul Tom” sau „Baza către maiorul Tom”), cum bine spunea David Bowie într-unul din cîntecele sale, de pe un album din 1969 („Space oddity” = „Ciudăţenia spaţiului”), ilustrat foarte bine în acest clip video de pe YouTube (regret, dar nu mai pierd acum timpul să traduc şi versurile – poate altă dată, cînd n-oi mai fi aşa de aglomerat):


Piesa „Ground Control to major Tom” cîntată de David Bowie

    În afară de seminţele stelare, pe Pămînt mai sînt infiltrate (tot în misiune specială) alte mii de extratereştri benefici, care au o înfăţişare atît de asemănătoare oamenilor, încît se confundă cu aceştia (printre ei aflîndu-se şi pleiadieni, foarte mulţi pleiadieni). Aşa că stai dumneata liniştit, n-am fost lăsaţi de izbelişte, cum ar crede unii. Lupta dintre Bine şi Rău se duce chiar şi aici, sub ochii noştri, nu doar în spaţiul extraterestru, însă mulţi dintre oameni nici nu-s conştienţi de acest lucru.
    Bun, în regulă, dar atunci se naşte o întrebare firească: noi de ce nu-i vedem? E, asta-i o problemă interesantă, la care o să vă răspundă mai în detaliu d-l Dan Bozaru în seria articolelor sale. Cine rămîne pe frecvenţă şi este curios, o să afle mai multe.

http://oi41.tinypic.com/2hgeexu.jpg
Constelaţia Pleiadelor, locul care pentru unii dintre pămînteni
se traduce prin sintagma „Casă, dulce casă!”

    Ori de cîte ori vă simţiţi „mici şi neajutoraţi” sau atunci cînd vă speriaţi de scrisorile pe care vi le timit, ar fi bine să mai recitiţi tripticul mail-urilor cu titlul „Ecouri şi reverberaţii”, care a fost compus special pentru a le răspunde celor care nu prea au înţeles cum e treaba cu sclavia pe Terra (vezi epistola Eşti SCLAV la stat! şi ecourile recepţionate de mine în urma expedierii sale). Poate cu timpul veţi simţi şi-altceva, în afară de pesimism şi teamă.
    Dar mai întîi de toate încercaţi să faceţi ce zicea Bill Ryan. Anume, să descoperiţi singuri „locul în care vă aflaţi în acea pădure” şi, în funcţie de răspunsurile pe care le găsiţi, să acţionaţi în consecinţă: ori continuaţi călătoria şi încercaţi să vă ridicaţi nivelul propriu de vibraţie, ori băgaţi capul în nisip, precum struţul, şi vă prefaceţi că totul este frumos şi roz, şi că furtuna care se întrevede la orizont nu există-n realitate. Însă nu uitaţi un aspect: restul corpului va rămîne afară, iar pînă la urmă furtuna schimbării tot vă va lovi, şocul primit de fiecare fiind pe măsura ignoranţei manifestate pînă-n acea clipă.
    De pildă, cei care se opun schimbărilor ce vor avea loc pe Terra, vor fi măturaţi la modul fizic şi duşi în altă parte din Univers, pe-o Planetă care acceptă ca locuitorii ei să trăiască la o frecvenţă de vibraţie mai scăzută, caracteristică nivelului 3D. Acest lucru l-a afirmat şi Kiesha Crowther într-unul din interviurile pe care vi le-am prezentat deja în vara anului trecut, cînd spunea că „...if we do not change and stay living from the mind and ego, we will be removed, because we are killing Mother Earth.” („...dacă nu ne schimbăm şi continuăm să trăim doar mental şi egoist, vom fi înlăturaţi, deoarece noi o ucidem pe Mama Geea.” – vezi minutul 6:16 al acelui video).
    Cuvîntul „înlăturaţi” nu se referă la faptul că vom fi eliminaţi la modul fizic (omorîţi), ci că vom fi duşi în altă parte. E-he, dacă într-adevăr s-ar fi dorit să fim eliminaţi la modul fizic, pînă acum specia umană ar fi fost omorîtă de zeci de mii de ori, la cît rău şi suferinţă i-am provocat acestei frumoase şi minunate Fiinţe Divine de sex feminin, numită Mama Geea.
    Din păcate, deşi aveau ataşate traducerile în româneşte şi astfel ar fi fost uşor de înţeles ce zice „Bunicuţa Kiesha”, foarte puţini dintre voi s-au înghesuit să se uite la acele filmuleţe (sub 10% dintre destinatari), pe unii i-a plictisit din start, iar pe alţii i-a enervat de-a dreptul.
    În concluzie (pentru că-n mod sigur vor fi unii care nu vor înţelege ce-am vrut să transmit prin toată „gargara” de mai sus şi iarăşi se vor speria):
– lor, elitei masonice, le este frică de noi pentru că ne cunosc (au habar de) adevăratele noastre puteri,
– în timp ce nouă ne este frică de ei tocmai pentru că NU ne cunoaştem (nu conştientizăm) aceste puteri divine.
    Însă cu timpul vom (re)învăţa acest lucru. Cu cît o vom face mai repede, cu-atît va fi mai bine şi pentru noi – întreaga omenire – şi pentru Mama Geea, dar şi pentru toate celelalte Fiinţele Stelare.
    Ceea ce se-ntîmplă pe Terra acum va afecta evoluţia întregului Univers. De aceea se duce această bătălie crîncenă între Bine şi Rău, atît în spaţiul fizic 3D, dar mai ales în dimensiunile superioare, care deocamdată sînt inaccesibile omului de rînd.

    Agentul cu păr

Articolul de mai sus a fost primit prin poştă electronică în data de 17 martie 2013 de la un coleg care, la rugămintea mea, şi-a dat acordul să-l public pe acest blog. Dacă doriţi să copiaţi acest material şi să-l urcaţi în altă parte pe Internet sau să-l trimiteţi pur şi simplu pe mail, politeţea vă obligă să specificaţi sursa de provenienţă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Atenţie: Comentariile care conţin violenţă de limbaj vor fi şterse!

Related Posts with Thumbnails