Articolul de mai jos a fost primit prin poştă electronică astăzi, 27 iulie 2015 de la un coleg care, la rugămintea mea, şi-a dat acordul să-l public pe acest blog. Dacă doriţi să copiaţi acest material şi să-l urcaţi în altă parte pe Internet sau să-l trimiteţi pur şi simplu pe mail, politeţea vă obligă să specificaţi sursa de provenienţă.
Băncile se pregătesc să vă fure toţi banii din cont
(din ciclul: „Ce, nu vă vine să credeţi acest lucru? Mai aveţi răbdare cîteva luni!”)
(din ciclul: „Ce, nu vă vine să credeţi acest lucru? Mai aveţi răbdare cîteva luni!”)
sursa: Alternativa.României.punct.com
autor: Adrian Coşereanu
data: 9 iunie 2015
Atenţie români, în două luni va-ncepe procesul de „bail in” (n.t. – „cauţiune” sau „împrumut pe garanţie”, adică O SĂ VĂ IA BANII ÎN MOD LEGAL, pe vorbe goale, însă CU FORŢA ŞI PE TĂCUTE, mai pe româneşte spus, întocmai cum s-a-ntîmplat în Cipru) prin care băncile vă pot lua toate economiile din depozitele bancare, atît companiilor cît şi persoanelor fizice. Scoaterea banilor din bănci este obligatorie pentru a vă proteja!
autor: Adrian Coşereanu
data: 9 iunie 2015
Atenţie români, în două luni va-ncepe procesul de „bail in” (n.t. – „cauţiune” sau „împrumut pe garanţie”, adică O SĂ VĂ IA BANII ÎN MOD LEGAL, pe vorbe goale, însă CU FORŢA ŞI PE TĂCUTE, mai pe româneşte spus, întocmai cum s-a-ntîmplat în Cipru) prin care băncile vă pot lua toate economiile din depozitele bancare, atît companiilor cît şi persoanelor fizice. Scoaterea banilor din bănci este obligatorie pentru a vă proteja!
În curînd, peste tot în lume o să fie exact ca-n versurile unui cîntec al celor de la Boney M:
„Freeze!... I'm Ma Baker!... Put your hands in the air and give me all your money!”
(Stai pe loc, nu mişca!... Sînt Ma Baker!... Mînile sus şi dă-mi toţi banii!...)
Ce, nu vă vine să credeţi? Mai aşteptaţi cîteva luni şi-o să vedeţi atunci ce-o să se-ntîmple!
Problema e că de data aceasta gangsterii vor fi unii cu gulere albe, adică bancherii înşişi.
De
ce se grăbeşte atît de tare UE să implementeze acest mecanism de bail
in? Ce se întîmplă-n realitate şi de ce se minte atît de mult de la
Bruxelles? După cum veţi citi mai jos, UE a anunţat fiecare naţiune din
interiorul Uniunii că-n cazul în care nu se va conforma aplicării
legislative a mecanismului bancar de bail in, va trebui să facă
faţă unor sancţiuni şi reglementărilor legale.
Disperarea celor de la Strasbourg şi Bruxelles este la cote maxime, ei ameninţînd pe faţă ţările componente ale UE, inclusiv Franţa şi Italia. Cu alte cuvinte, din august băncile din toată Uniunea Europeană vor putea aplica, fără nici o notificare prealabilă, mecanismul de bail in, iar liderii UE vor ca pînă-n luna august fiecare ţară să se supună hotărîrii Înaltei Porţi.
Există vreo raţiune pentru aplicarea acestui mecanism draconic ce poate face ca-n cîteva minute deponenţii să-şi piardă banii agonisiţi, de unii, de-o viaţă? Anticipează aceşti lideri ai UE un colaps financiar de proporţii căruia vor trebui să-i facă faţă pînă-n august sau se aşteaptă, după cum a anunţat Janet Yellen (n.t. – preşedinta consiliului de conducere al Rezervei Federale Americane), ca odată cu modificarea dobînzii la Rezervele Federale, UE să fie puternic afectată? De ce o aşa grabă?
Cu toţii ne amintim de ceea ce s-a-ntîmplat la-nceputul acestei recesiuni, cînd băncile au fost ajutate prin mecanismul de „bail out” (n.t. – împrumut financiar extern) pentru a mai exista, şi-n cadrul căruia sute şi chiar mii de miliarde de dolari au fost aruncate acestor bănci (n.t. – le-au fost oferite cadou, mai corect spus), pe cheltuiala celor pe care acum îi exploatează şi pe care încearcă să-i lase fără economiile de-o viaţă. Acest lucru îi afectează enorm pe cei în vîrstă, care-şi închipuiau un nivel de trai cît de cît rezonabil şi speranţa cumpărării unor medicamente de aceşti bani depuşi cu mari sacrificii în bănci.
Deci, după ce au fost ajutate, băncile evreieşti (care se află-n totalitate în America şi UE) au găsit de cuviinţă să forţeze aplicarea mecanismului de bail in, pentru a nu mai risca nimic, iar în cazul unui colaps, să poată plăti cu banii deponenţilor riscul şi furtul săvîrşit tot de către ei. Şi fiţi siguri c-aşa vor face!
Dar
ce-nseamnă acest bail in?
În linii mari, bogăţia va fi transferată
de la depunătorii de bani în bănci în patrimoniul băncii propriu-zise,
cu scopul de-a deveni solventă. Ceea ce-nseamnă că deponenţii ar putea
pierde toate economiile în cîteva secunde dacă băncile mari din UE
devin insolvabile, iar cu bani acestor deponenţi se vor plăti mecanismele
de furat care-au făcut ca aceste bănci să devină insolvabile,
pentru că de la contribuabili nu se mai pot lua.
Am văzut acest mecanism în mişcare în Cipru, ţările din UE fiind forţate să semneze acum aceeaşi legislaţie şi să se alinieze acestei decizii aberante. Nici o bancă, absolut nici o bancă nu va mai fi sigură în UE, începînd din august, şi nici o depunere de bani nu va mai fi sigur că va mai putea fi rambursată. Unele ţări au tărăgănat luarea deciziei, dar acum există un ultimatum care trebuie respectat de toate ţările Uniunii Europene. Prin arcticolul intiulat „EU regulators tell 11 countries to adopt bank bail-in rules” („Autorităţile de reglementare ale UE atrag atenţia celor 11 ţări să adopte regulile cauţiunii bancare”), agenţia Reuters ne arată că orice ţară care nu respectă acest termen va suporta rigorile legilor Uniunii Europene şi acţiuni legale împotriva sa.
Regula este cunoscută sub forma BRRD (Bank Recovery and Resolution Directive = Directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară), care se doreşte a proteja contribuabilii pentru a nu mai plăti în cazu-n care sistemul bancar intră-n colaps sau dacă o bancă are probleme financiare, dar forţează deponenţii, creditorii băncilor şi acţionarii să contribuie la procesul de scoatere a băncilor din această situaţie vecină cu falimentul, prin mecanismul de bail in (n.t. – care va fi un mecanism de confiscare LEGALĂ a banilor, cu toate că tu vei afla despre el abia DUPĂ ce acest lucru o să se-ntîmple, fiindcă banca nu-i proastă să te anunţe-n avans că urmează să-ţi fure banii din cont: „Gogule, vezi că mîine noi o să-ţi luăm toţi banii depuşi în banca noastră. Nu-i aşa că eşti de acord să ni-i dai pe degeaba?”). În acest sens, mai multe detalii găsiţi în articolul în limba engleză intulat „Bail-ins coming – EU gives countries two months to adopt rules” („Cauţiunile se-apropie: Uniunea Europeană dă ţărilor membre un ultimatum de două luni pentru a adopta regulile”).
Care ţară este ameninţată? Absolut toate ţările membre UE, însă 11 dintre ele cu precădere, datorită situaţiei economice dificile şi-a implicării băncilor în economiile lor, fiind posibil în orice moment colapsul şi-n final bail in-ul. Autorităţile financiare ale UE au în vedere, în prima fază, următoarele 11 ţări: Bulgaria, Republica Cehă, Lituania, Malta, Polonia, România (!!!), Suedia, Luxemburg, Olanda, Franţa şi Italia. Franţa şi Italia intră „în cărţi” datorită unui sistem bancar fragil.
Dar
de ce trebuie făcut totul în doar două luni, din moment ce-n Europa,
mereu, luarea unei decizii trena mai mult decît se putea crede-n cel
mai pesimist scenariu? Nu este ceva comun pentru Comisia Europeană să
ia aceste decizii rapide, iar parlamentarii cei mizerabili nu fac nici
o prezentare a situaţiei în ţările din care provin. Ceea ce este ştiut,
cel puţin pînă-n clipa de faţă, este situaţia precară şi prăbuşirea pe
piaţa bond-urilor (n.t. – a obligaţiunilor
financiare) din Europa, şi se pare că Banca Centrală Europeană
(BCE) este-n situaţia în care poate pierde controlul pieţei financiare
a UE (vezi articolul
„ECB loses its grip, bond market comes unglued”
= „BCE pierde controlul, piaţa obligaţiunilor începe să se destrame”).
Să fie oare o anticipare a căderii economiei greceşti sau a retragerii Greciei din zona euro, cu urmări cataclismice, din moment ce numai vineri grecii au retras din băncile de pe teritoriul elen peste 700 de milioane de euro? (n.t. – este vorba de ziua de vineri, 5 iunie a.c.) Aceasta numai într-o singură zi, aţi înţeles bine! Doar un nebun mai poate păstra banii-n băncile greceşti în acest moment şi cu siguranţă, dacă românii nu vor înţelege la timp fenomenul şi amplitudinea lui, vor fi milioane de oameni care vor plînge pe străzi şi vor trăi „sentimentul cipriot”.
În clipa de faţă, băncile greceşti depind de BCE pentru 80,7 miliarde de euro în ELA (Emergency Liquidity Assistance = Asistenţă de Urgenţă cu Lichidităţi), care reprezintă 60% din depozitele bancare din Grecia, cum se vedea pe 30 aprilie 2015. Dar, fără discuţie că Grecia înseamnă doar un început, deoarece pînă la urmă există o posibilitate reală ca băncile din UE să colapseze şi criza financiară de proporţii să afecteze Europa aşa cum nu s-a mai văzut pînă acum (n.t. – şi nu doar Europa, ci întreaga lume). Într-o singură noapte, deponenţii la bănci se pot trezi fără nici un ban în cont, creîndu-se un ciclu deflaţionist ce va duce Europa-n situaţia de faliment şi, evident, în situaţia de-a se ruga la Poarta Washingtonului pentru bani. Toate acestea pot fi catalizate de-o eventuală intervenţie americană în Ucraina, în perioada următoare.
Este evident că Germania e cea mai interesată de aplicarea acestui mecanism de bail (n.t. – împrumut oferit cu zălog) în cît mai scurt timp, pentru a nu cădea pe ea o povară financiară de proporţii şi cu efecte negative asupra economiei ţării. O sărăcire pe ansamblu a UE este benefică pentru Germania, deoarece euro poate scădea masiv şi nemţii pot crea un joc financiar nou, favorabil lor, dar mai ales favorabil SUA, care se va vedea-n situaţia de Maica Tereza, cu banii de împrumut în mînă.
Nici
băncile din SUA nu pot fi scăpate de acest tsunami care va veni, ele avînd
o expunere majoră la piaţa financiară europeană. În acest moment, primele
şase bănci ca mărime din SUA sînt expuse la derivative (mecanisme
speculative) în valoare de peste 278.000 de miliarde de dolari.
Este incredibil pînă unde au putut să meargă aceşti americani, speculînd
cu bani care nu există valori de peste 40 de ori PIB-ul mondial. De data
aceasta nu se va mai putea pune problema „too big to fail” (prea
mare ca să cadă). Băncile vor cădea cu siguranţă şi vor crea un efect de
domino în economia continentală şi globală (vezi articolele
„By every measure, the big banks are bigger”
= „Prin fiecare măsură pe care-o iau, băncile mari devin din ce în ce
mai mari”, respectiv „Several banks considered too big to
fail are even bigger” = „Multe bănci mari pe care le
păştea falimentul în trecut, au devenit acum şi mai mari”).
Sfatul meu este ca românii să-şi retragă banii din bănci sau să pună, cum spun americanii, „ouăle în mai multe coşuri”, adică să lase şi ceva bani la bănci, dar cea mai mare parte să-i investească-n aur, argint şi terenuri (nu în case sau apartamente), lucru care-ar face mai dificil să fie totul pierdut, în cazul unei crize profunde.
Aceasta-i „prosperitatea” pe care v-o pregăteşte conducerea capitalistă a UE şi-a Americii. „Trăiască” sistemul capitalist, în care de pe o zi pe alta „cineva” ne poate spune c-am muncit toată viaţa degeaba!
sursa: „AlternativaRomaniei.com”
PS: Treaba cu furtul banilor este groasă şi cît se poate de reală, aşa că SCOATEŢI-VĂ CÎT MAI REPEDE BANII DIN BĂNCI (mai ales cei care aveţi sume mari depuse acolo), dacă nu vreţi apoi să plîngeţi după ei. SCOATEŢI-I ATÎTA TIMP CÎT ÎNCĂ SE MAI POATE! De ce? Păi, pentru că odată criza declanşată şi tăvălugul pornit la vale, colapsul mondial nu mai poate fi oprit, măturînd totul în calea sa.
După cum vă spuneam şi-n trecut (pe 25 februarie a.c., vezi scrisoarea cu titlul „Ambasadorul rus despre situaţia din Ucraina”), criza ce stă să vină va fi un adevărat cutremur, mai ales cînd vor începe să se prăbuşească toţi aceşti giganţi cu picioare de lut care-n clipa de faţă se află-n pragul falimentului mascat. O să fie cu mult mai puternică decît cea din toamna lui 2008, deoarece acum va fi alcătuită din patru prăbuşiri mai mici, respectiv ale pieţelor financiare, bancare, economice şi bursiere de pe întreaga planetă, prăbuşiri care se vor suprapune una peste alta (cu tendinţă de sincronizare aproape perfectă), dînd astfel o amplitudine mult mai mare acestui fenomen.
Totodată,
trăgînd linie şi analizînd ceva mai în profunzime evenimentele
internaţioanle şi jocurile politico-economice (de pildă, ce s-a-ntîmplat
în Cipru în 2013, ce se-ntîmplă acum în Grecia, ce se-ntîmplă-n Uniunea
Europeană de vreo cîţiva ani buni încoace), precum şi manevrele militare
şi cele geostrategice care se desfăşoară pe-ascuns pe plan mondial (de
exemplu, ce se-ntîmplă-n lumea arabă – în special în ţările cotropite,
ocupate militar şi jefuite sistematic de SUA, vezi Afganistan, Irak şi
Libia –, ce se-ntîmplă-n Turcia, Israel, Siria, Egipt şi Iran, ce
se-ntîmplă-n Statul Islamic nou proclamat, ce se-ntîmplă-n Ucraina, ce
se-ntîmplă-n Marea Chinei, mişcările de trupe, armament militar şi tehnică
de luptă din cadrul NATO cu care se doreşte încercuirea Rusiei şi prinderea ei ca într-un
cleşte, pe întreg flancul vestic venind dinspre Europa, pe cel sud-vestic
venind dinspre Caucaz, iar cel estic venind dinspre Oceanul Pacific, precum
şi noua alianţă economico-militară dintre Rusia şi China) şi încercînd în
acelaşi timp să priviţi toate faţetele acestui mozaic dintr-o perspectivă
complet diferită faţă de ceea ce vi se-ndeasă-n cap la tembelizor
(imagini, ştiri şi comentarii cu care sînteţi spălaţi la creier zi de zi),
o să vă daţi seama că situaţia nu este deloc roză pentru ceea ce urmează
să vină. Cel puţin din punct de vedere financiar, dacă nu şi altfel.
Încă o observaţie. Nu înseamnă neapărat că furtul banilor depuşi în bănci va avea loc exact în luna august 2015, aşa cum în mod sigur vor înţelege unii destinatari de-ai mei (mă refer în special la cei care-s obişnuiţi să citească doar pe diagonală, sărind din două-n două rînduri). Însă examinînd mai amănunţit deciziile pe care le iau în mare grabă legiuitorii de la Bruxelles, la presiuniea „gangsterilor cu gulere albe de pe Strada cu Ziduri” (a se citi „a bancherilor de pe Wall Street”) şi-ai marilor oligarhi ai planetei, anume de-a impune CU FORŢA (sub presiunea ameninţării) noile hotărîri legislative de administrare a băncilor, dar mai ales faptul c-o fac PE-ASCUNS (nimeni n-a auzit despre aceste ştiri pe sticla TV, totul circulînd doar pe Internet), precum şi faptul că băncile tac mîlc şi nu suflă o vorbă sau că, de pildă, Ion Ţiriac (care-i cel mai bogat sportiv din lume) şi-a vîndut subit(!!) şi foarte rapid(!!) 45% din acţiunile pe care le deţinea la UniCredit Ţiriac Bank (culmea, făcînd-o tot cam pe la-nceputul lunii iunie a acestui an, cînd s-a răspîndit ca un fulger vestea falimentului iminent al băncilor), ei bine, toate acestea sînt nişte semne care-ar trebui să vă dea de gîndit foarte mult şi să declanşeze aprinderea intermitentă a becului roşu de avarie din căpşorul fiecăruia.
Evaporarea depozitelor bancare poate avea loc oricînd, în august, la toamnă, la iarnă sau chiar în cursul anului viitor, depinzînd de deciziile pe care le iau stăpînii lumii (mă refer la adevăraţii stăpîni, nu la preşedinţii de state, că ăia, săracii, n-au nici o putere, sînt doar nişte marionete care joacă după cum li se cîntă). Teoretic vorbind, manevra aceasta financiară (cea cu furtul banilor din conturile cetăţenilor) ar fi trebuit să se producă încă din toamna lui 2014, însă păpuşarii trag cu dinţii s-amîne evenimentul cu pricina. În trecăt fie spus, există unii oameni ceva mai destupaţi la minte (David Icke, Laurenţiu Primo ş.a.m.d.) care povestesc despre toate aceste lucruri pe care le-am descris mai sus (şi care, printre altele, au aminitit de peste un an de zile că urmează să aibă loc furtul banilor depuşi în bănci, dar şi despre marea criză economico-financiară ce stă să bată la uşă), însă cine are răbdare să-i asculte ce spun şi să le urmărească materialele video şi emisiunile urcate pe YouTube? (detalii altă dată).
Bun. Acum, fiindcă tot aţi fost informaţi (asta e, unii la timp, iar alţii cu întîrziere), decizia de-a vă păstra-n continuare banii în bănci vă aparţine-n toatalitate. La fel şi riscul de-a rămîne fără ei!
Disperarea celor de la Strasbourg şi Bruxelles este la cote maxime, ei ameninţînd pe faţă ţările componente ale UE, inclusiv Franţa şi Italia. Cu alte cuvinte, din august băncile din toată Uniunea Europeană vor putea aplica, fără nici o notificare prealabilă, mecanismul de bail in, iar liderii UE vor ca pînă-n luna august fiecare ţară să se supună hotărîrii Înaltei Porţi.
Există vreo raţiune pentru aplicarea acestui mecanism draconic ce poate face ca-n cîteva minute deponenţii să-şi piardă banii agonisiţi, de unii, de-o viaţă? Anticipează aceşti lideri ai UE un colaps financiar de proporţii căruia vor trebui să-i facă faţă pînă-n august sau se aşteaptă, după cum a anunţat Janet Yellen (n.t. – preşedinta consiliului de conducere al Rezervei Federale Americane), ca odată cu modificarea dobînzii la Rezervele Federale, UE să fie puternic afectată? De ce o aşa grabă?
Cu toţii ne amintim de ceea ce s-a-ntîmplat la-nceputul acestei recesiuni, cînd băncile au fost ajutate prin mecanismul de „bail out” (n.t. – împrumut financiar extern) pentru a mai exista, şi-n cadrul căruia sute şi chiar mii de miliarde de dolari au fost aruncate acestor bănci (n.t. – le-au fost oferite cadou, mai corect spus), pe cheltuiala celor pe care acum îi exploatează şi pe care încearcă să-i lase fără economiile de-o viaţă. Acest lucru îi afectează enorm pe cei în vîrstă, care-şi închipuiau un nivel de trai cît de cît rezonabil şi speranţa cumpărării unor medicamente de aceşti bani depuşi cu mari sacrificii în bănci.
Deci, după ce au fost ajutate, băncile evreieşti (care se află-n totalitate în America şi UE) au găsit de cuviinţă să forţeze aplicarea mecanismului de bail in, pentru a nu mai risca nimic, iar în cazul unui colaps, să poată plăti cu banii deponenţilor riscul şi furtul săvîrşit tot de către ei. Şi fiţi siguri c-aşa vor face!
 |
Am văzut acest mecanism în mişcare în Cipru, ţările din UE fiind forţate să semneze acum aceeaşi legislaţie şi să se alinieze acestei decizii aberante. Nici o bancă, absolut nici o bancă nu va mai fi sigură în UE, începînd din august, şi nici o depunere de bani nu va mai fi sigur că va mai putea fi rambursată. Unele ţări au tărăgănat luarea deciziei, dar acum există un ultimatum care trebuie respectat de toate ţările Uniunii Europene. Prin arcticolul intiulat „EU regulators tell 11 countries to adopt bank bail-in rules” („Autorităţile de reglementare ale UE atrag atenţia celor 11 ţări să adopte regulile cauţiunii bancare”), agenţia Reuters ne arată că orice ţară care nu respectă acest termen va suporta rigorile legilor Uniunii Europene şi acţiuni legale împotriva sa.
Regula este cunoscută sub forma BRRD (Bank Recovery and Resolution Directive = Directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară), care se doreşte a proteja contribuabilii pentru a nu mai plăti în cazu-n care sistemul bancar intră-n colaps sau dacă o bancă are probleme financiare, dar forţează deponenţii, creditorii băncilor şi acţionarii să contribuie la procesul de scoatere a băncilor din această situaţie vecină cu falimentul, prin mecanismul de bail in (n.t. – care va fi un mecanism de confiscare LEGALĂ a banilor, cu toate că tu vei afla despre el abia DUPĂ ce acest lucru o să se-ntîmple, fiindcă banca nu-i proastă să te anunţe-n avans că urmează să-ţi fure banii din cont: „Gogule, vezi că mîine noi o să-ţi luăm toţi banii depuşi în banca noastră. Nu-i aşa că eşti de acord să ni-i dai pe degeaba?”). În acest sens, mai multe detalii găsiţi în articolul în limba engleză intulat „Bail-ins coming – EU gives countries two months to adopt rules” („Cauţiunile se-apropie: Uniunea Europeană dă ţărilor membre un ultimatum de două luni pentru a adopta regulile”).
Care ţară este ameninţată? Absolut toate ţările membre UE, însă 11 dintre ele cu precădere, datorită situaţiei economice dificile şi-a implicării băncilor în economiile lor, fiind posibil în orice moment colapsul şi-n final bail in-ul. Autorităţile financiare ale UE au în vedere, în prima fază, următoarele 11 ţări: Bulgaria, Republica Cehă, Lituania, Malta, Polonia, România (!!!), Suedia, Luxemburg, Olanda, Franţa şi Italia. Franţa şi Italia intră „în cărţi” datorită unui sistem bancar fragil.
 |
Să fie oare o anticipare a căderii economiei greceşti sau a retragerii Greciei din zona euro, cu urmări cataclismice, din moment ce numai vineri grecii au retras din băncile de pe teritoriul elen peste 700 de milioane de euro? (n.t. – este vorba de ziua de vineri, 5 iunie a.c.) Aceasta numai într-o singură zi, aţi înţeles bine! Doar un nebun mai poate păstra banii-n băncile greceşti în acest moment şi cu siguranţă, dacă românii nu vor înţelege la timp fenomenul şi amplitudinea lui, vor fi milioane de oameni care vor plînge pe străzi şi vor trăi „sentimentul cipriot”.
În clipa de faţă, băncile greceşti depind de BCE pentru 80,7 miliarde de euro în ELA (Emergency Liquidity Assistance = Asistenţă de Urgenţă cu Lichidităţi), care reprezintă 60% din depozitele bancare din Grecia, cum se vedea pe 30 aprilie 2015. Dar, fără discuţie că Grecia înseamnă doar un început, deoarece pînă la urmă există o posibilitate reală ca băncile din UE să colapseze şi criza financiară de proporţii să afecteze Europa aşa cum nu s-a mai văzut pînă acum (n.t. – şi nu doar Europa, ci întreaga lume). Într-o singură noapte, deponenţii la bănci se pot trezi fără nici un ban în cont, creîndu-se un ciclu deflaţionist ce va duce Europa-n situaţia de faliment şi, evident, în situaţia de-a se ruga la Poarta Washingtonului pentru bani. Toate acestea pot fi catalizate de-o eventuală intervenţie americană în Ucraina, în perioada următoare.
Este evident că Germania e cea mai interesată de aplicarea acestui mecanism de bail (n.t. – împrumut oferit cu zălog) în cît mai scurt timp, pentru a nu cădea pe ea o povară financiară de proporţii şi cu efecte negative asupra economiei ţării. O sărăcire pe ansamblu a UE este benefică pentru Germania, deoarece euro poate scădea masiv şi nemţii pot crea un joc financiar nou, favorabil lor, dar mai ales favorabil SUA, care se va vedea-n situaţia de Maica Tereza, cu banii de împrumut în mînă.
 |
Sfatul meu este ca românii să-şi retragă banii din bănci sau să pună, cum spun americanii, „ouăle în mai multe coşuri”, adică să lase şi ceva bani la bănci, dar cea mai mare parte să-i investească-n aur, argint şi terenuri (nu în case sau apartamente), lucru care-ar face mai dificil să fie totul pierdut, în cazul unei crize profunde.
Aceasta-i „prosperitatea” pe care v-o pregăteşte conducerea capitalistă a UE şi-a Americii. „Trăiască” sistemul capitalist, în care de pe o zi pe alta „cineva” ne poate spune c-am muncit toată viaţa degeaba!
sursa: „AlternativaRomaniei.com”
PS: Treaba cu furtul banilor este groasă şi cît se poate de reală, aşa că SCOATEŢI-VĂ CÎT MAI REPEDE BANII DIN BĂNCI (mai ales cei care aveţi sume mari depuse acolo), dacă nu vreţi apoi să plîngeţi după ei. SCOATEŢI-I ATÎTA TIMP CÎT ÎNCĂ SE MAI POATE! De ce? Păi, pentru că odată criza declanşată şi tăvălugul pornit la vale, colapsul mondial nu mai poate fi oprit, măturînd totul în calea sa.
După cum vă spuneam şi-n trecut (pe 25 februarie a.c., vezi scrisoarea cu titlul „Ambasadorul rus despre situaţia din Ucraina”), criza ce stă să vină va fi un adevărat cutremur, mai ales cînd vor începe să se prăbuşească toţi aceşti giganţi cu picioare de lut care-n clipa de faţă se află-n pragul falimentului mascat. O să fie cu mult mai puternică decît cea din toamna lui 2008, deoarece acum va fi alcătuită din patru prăbuşiri mai mici, respectiv ale pieţelor financiare, bancare, economice şi bursiere de pe întreaga planetă, prăbuşiri care se vor suprapune una peste alta (cu tendinţă de sincronizare aproape perfectă), dînd astfel o amplitudine mult mai mare acestui fenomen.
|
|
Încă o observaţie. Nu înseamnă neapărat că furtul banilor depuşi în bănci va avea loc exact în luna august 2015, aşa cum în mod sigur vor înţelege unii destinatari de-ai mei (mă refer în special la cei care-s obişnuiţi să citească doar pe diagonală, sărind din două-n două rînduri). Însă examinînd mai amănunţit deciziile pe care le iau în mare grabă legiuitorii de la Bruxelles, la presiuniea „gangsterilor cu gulere albe de pe Strada cu Ziduri” (a se citi „a bancherilor de pe Wall Street”) şi-ai marilor oligarhi ai planetei, anume de-a impune CU FORŢA (sub presiunea ameninţării) noile hotărîri legislative de administrare a băncilor, dar mai ales faptul c-o fac PE-ASCUNS (nimeni n-a auzit despre aceste ştiri pe sticla TV, totul circulînd doar pe Internet), precum şi faptul că băncile tac mîlc şi nu suflă o vorbă sau că, de pildă, Ion Ţiriac (care-i cel mai bogat sportiv din lume) şi-a vîndut subit(!!) şi foarte rapid(!!) 45% din acţiunile pe care le deţinea la UniCredit Ţiriac Bank (culmea, făcînd-o tot cam pe la-nceputul lunii iunie a acestui an, cînd s-a răspîndit ca un fulger vestea falimentului iminent al băncilor), ei bine, toate acestea sînt nişte semne care-ar trebui să vă dea de gîndit foarte mult şi să declanşeze aprinderea intermitentă a becului roşu de avarie din căpşorul fiecăruia.
|
Evaporarea depozitelor bancare poate avea loc oricînd, în august, la toamnă, la iarnă sau chiar în cursul anului viitor, depinzînd de deciziile pe care le iau stăpînii lumii (mă refer la adevăraţii stăpîni, nu la preşedinţii de state, că ăia, săracii, n-au nici o putere, sînt doar nişte marionete care joacă după cum li se cîntă). Teoretic vorbind, manevra aceasta financiară (cea cu furtul banilor din conturile cetăţenilor) ar fi trebuit să se producă încă din toamna lui 2014, însă păpuşarii trag cu dinţii s-amîne evenimentul cu pricina. În trecăt fie spus, există unii oameni ceva mai destupaţi la minte (David Icke, Laurenţiu Primo ş.a.m.d.) care povestesc despre toate aceste lucruri pe care le-am descris mai sus (şi care, printre altele, au aminitit de peste un an de zile că urmează să aibă loc furtul banilor depuşi în bănci, dar şi despre marea criză economico-financiară ce stă să bată la uşă), însă cine are răbdare să-i asculte ce spun şi să le urmărească materialele video şi emisiunile urcate pe YouTube? (detalii altă dată).
Bun. Acum, fiindcă tot aţi fost informaţi (asta e, unii la timp, iar alţii cu întîrziere), decizia de-a vă păstra-n continuare banii în bănci vă aparţine-n toatalitate. La fel şi riscul de-a rămîne fără ei!
Articolul de mai sus a fost primit prin poştă electronică astăzi, 27 iulie 2015 de la un coleg care, la rugămintea mea, şi-a dat acordul să-l public pe acest blog. Dacă doriţi să copiaţi acest material şi să-l urcaţi în altă parte pe Internet sau să-l trimiteţi pur şi simplu pe mail, politeţea vă obligă să specificaţi sursa de provenienţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Atenţie: Comentariile care conţin violenţă de limbaj vor fi şterse!